La Bursa Locurilor de Muncă organizată la Sibiu, companiile au avut la dispoziție peste 430 de posturi, însă un lucru a ieșit imediat în evidență: dezechilibrul tot mai accentuat dintre cererea pentru muncitori cu pregătire medie și calificare bună și oferta reală de candidați cu acest profil. Potrivit www.oradesibiu.ro, deputatul de Sibiu Raluca Turcan a declarat că „sunt companii care nu-și ating potențialul din această cauză” și că lipsa unei strategii naționale în acest domeniu este îngrijorătoare.
Ce s-a întâmplat la bursa de la Sibiu?
Ediția din acest an a Bursei Locurilor de Muncă de la Sibiu a scos la iveală o problemă care nu mai poate fi ignorată: posturile pentru muncitori calificați, operatori, tehnicieni sau personal din servicii rămân neocupate, în timp ce companiile se plâng că nu găsesc oameni pregătiți. Raluca Turcan a subliniat că lipsa forței de muncă mediu calificate afectează direct dezvoltarea firmelor, iar această realitate nu este singulară la Sibiu.
În alte zone ale țării, dezechilibrul este și mai vizibil. La o bursă recentă din Dolj, de exemplu, s-au înregistrat aproximativ 20.000 de șomeri și doar 145 de locuri de muncă disponibile, ceea ce arată o nepotrivire structurală între ce caută angajatorii și ce pot oferi candidații. Datele nu sunt încă centralizate la nivel național, dar semnalele din teritoriu sunt consistente.
De ce companiile nu găsesc muncitori calificați?
Există cel puțin trei explicații majore. În primul rând, sistemul de formare profesională nu reușește să țină pasul cu cererea reală a pieței. Procedura de autorizare a programelor furnizorilor de formare este considerată lentă și birocratică, iar Raluca Turcan a propus adaptarea ei la dinamica actuală a pieței muncii, pentru a răspunde rapid nevoilor angajatorilor și ale celor care caută un loc de muncă.
În al doilea rând, mulți tineri evită meseriile tehnice, fie pentru că nu le consideră atractive, fie pentru că nu există suficiente locuri în școlile profesionale sau programe de ucenicie bine finanțate. În al treilea rând, migrația către alte țări golește segmente întregi de meserii, de la construcții la HoReCa.
Un alt aspect semnalat de deputatul de Sibiu este funcționarea platformei guvernamentale workinromania.gov.ro, prin care statul gestionează accesul lucrătorilor străini pe piața muncii. Ea a afirmat că platforma funcționează greoi, iar întârzierile afectează companiile din România care au nevoie de personal din afara țării.
Ce înseamnă asta pentru salarii și pentru angajați?
Când cererea pentru anumite meserii depășește oferta, angajatorii sunt nevoiți să crească salariile pentru a atrage candidați. Acest lucru poate fi o veste bună pentru cei care au deja calificarea potrivită, dar și o povară pentru firmele mici, care nu pot susține majorări repetate. În plus, diferențele dintre regiuni se adâncesc: în Vestul și Centrul țării, companiile reușesc să ofere beneficii mai mari, în timp ce în Sud și Moldova atractivitatea rămâne scăzută.
Pentru angajați, această situație înseamnă că meseriile mediu calificate – sudor, electrician, operator CNC, bucătar, asistent medical, șofer de camion – devin tot mai căutate. În multe cazuri, salariile oferite depășesc media pe economie, iar angajatorii sunt dispuși să plătească pentru experiență și calificare. Potrivit salariul minim pe economie net: cum se calculează și ce rămâne în mână, câștigurile nete pentru aceste meserii pot fi semnificativ mai mari decât minimul pe economie.
Ce pot face angajatorii și angajații?
Angajatorii au la dispoziție câteva pârghii clare. Pot investi în formare proprie, pot colabora cu școli profesionale și centre de ucenicie, pot oferi pachete salariale competitive și beneficii extrasalariale (transport, masă, tichete, asigurare medicală privată) și pot flexibiliza programul. De asemenea, pot folosi platforme de recrutare specializate și pot susține programe de reconversie pentru șomeri.
Angajații și cei care caută un loc de muncă pot urma cursuri de calificare autorizate de Autoritatea Națională pentru Calificări sau prin centrele ANOFM, adesea gratuite pentru șomeri. Pot alege meserii cu cerere constantă, pot acumula experiență practică prin stagii și pot negocia salariul pornind de la competențe concrete, nu doar de la vechime.
Un sfat important: înainte de a alege un curs de calificare, verifică dacă furnizorul este autorizat și dacă meseria respectivă are cerere reală în zona ta. O calificare căutată local valorează mai mult decât un certificat general.
Pe termen scurt, o soluție parțială vine și din eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, măsură care ar putea încuraja angajatorii să ofere mai multe posturi cu normă redusă, utile mai ales pentru părinți, studenți sau pensionari. Detalii despre această schimbare pot fi citite în supraimpozitarea contractelor part-time, eliminată etapizat. Ce se schimbă.
Ce urmează?
Raluca Turcan a propus crearea unui spațiu comun de dialog între Autoritatea Națională pentru Calificări, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru eficientizarea procedurilor. Ea a concluzionat că este nevoie de mai multă seriozitate în abordarea politicilor din domeniul muncii și a transmis că are această așteptare de la orice ministru desemnat al Muncii.
Până când aceste măsuri vor produce efecte, dezechilibrul rămâne o realitate cu care se confruntă companiile. O analiză a cauzelor mai profunde poate fi citită în de ce nu găsesc angajatorii candidați: paradoxul pieței muncii. Cert este că lipsa forței de muncă mediu calificate nu mai este doar o problemă a angajatorilor, ci una care afectează salariile, prețurile și ritmul de creștere economică al întregii țări.
Comentarii (0)