Mulți oameni se apropie de voluntariat cu o idee greșită: că este un fel de favoare făcută unei organizații, fără reguli și fără protecție. În realitate, activitatea de voluntariat din România are propria lege, propriul contract și propriile drepturi — iar dacă le cunoști, experiența îți poate folosi inclusiv în CV.
Ce este, de fapt, voluntariatul în ochii legii
Cadrul general îl dă Legea nr. 78/2014, care definește voluntariatul ca pe o participare voluntară, fără plată, în activități de interes public organizate de persoane juridice fără scop lucrativ — asociații, fundații, instituții publice, unități de cult sau alte organizații-gazdă. Două elemente sunt esențiale: activitatea este liber asumată și nu este remunerată.
Tot legea trasează și o limită importantă: voluntariatul nu poate substitui munca plătită. O organizație nu are voie să folosească voluntari pentru a acoperi posturi care, în realitate, sunt locuri de muncă. Dacă ți se impune un program fix, ești subordonat ierarhic și desfășori activitatea care aduce venitul principal al organizației, discuția se mută de la voluntariat la muncă nedeclarată.
Ce scrie în contractul de voluntariat și de ce contează
Contractul se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, în două exemplare, iar un exemplar rămâne la tine. Nu este o formalitate birocratică: e documentul care stabilește ce faci, cât timp, în ce condiții și ce se întâmplă dacă apare o problemă.
- datele părților și durata contractului;
- descrierea activităților și a locului unde se desfășoară;
- timpul alocat și programul convenit;
- drepturile și obligațiile fiecărei părți;
- modul în care se decontează cheltuielile, dacă este cazul;
- condițiile de încetare a contractului.
Regula practică: dacă ți se cere să începi activitatea „mâine, fără hârtii”, insistă pentru contract. Nu e neîncredere — este singura ta protecție în caz de accident și singura dovadă că ai prestat activitatea.
Ce drepturi ai ca voluntar
Legea îți recunoaște un set de drepturi pe care organizațiile serioase le respectă fără să fie rugate. Ai dreptul să fii instruit înainte să începi activitatea, să primești sarcini potrivite pregătirii și stării tale de sănătate și să lucrezi în condiții sigure. Ai dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor tale. Ai dreptul să ți se deconteze cheltuielile făcute pentru organizație, dacă ați convenit asta. Și ai dreptul să refuzi o sarcină care depășește ce ați stabilit ori care îți pune sănătatea în pericol.
În oglindă, ai și obligații: să respecți regulamentul organizației, să duci la capăt ce ți-ai asumat, să păstrezi confidențialitatea informațiilor la care ai acces și să anunți din timp dacă nu mai poți continua.
Cum îți este recunoscută experiența
La încheierea activității, organizația-gazdă eliberează, la cerere, un certificat de voluntariat, însoțit de un raport în care sunt trecute activitățile desfășurate și competențele dobândite. Acest document este cel care transformă „am ajutat la un ONG” într-o linie concretă din CV.
Atenție la o confuzie frecventă: vechimea în muncă se calculează pe baza contractelor individuale de muncă, așa că voluntariatul nu se adaugă automat la ea. Ce prevede însă legea este că activitatea de voluntariat poate fi considerată experiență profesională sau experiență în specialitate, dacă a fost prestată în domeniul studiilor absolvite. Pentru un absolvent de asistență socială care a lucrat un an într-un centru pentru vârstnici, asta poate conta decisiv la prima angajare.
Cum alegi organizația și ce întrebi înainte să semnezi
Înainte de a te implica, verifică cine este organizația, de cât timp funcționează și ce proiecte a dus la capăt. Cere să vorbești cu un coordonator și pune întrebări simple, dar revelatoare: cine te va îndruma, câte ore pe săptămână se așteaptă de la tine, ce se întâmplă dacă ai o urgență, dacă există asigurare pentru activitățile cu risc și dacă primești certificat la final.
Un semnal bun este organizația care are deja o procedură clară de primire a voluntarilor. Un semnal prost este cea care evită contractul, nu poate spune cine te coordonează sau îți promite „o să vedem noi” la toate întrebările practice.
Ce faci dacă lucrurile merg prost
Dacă organizația nu își respectă obligațiile — nu îți dă contractul, îți cere altceva decât ce ați convenit sau te pune în situații nesigure — poți denunța unilateral contractul, cu un preaviz, în condițiile stabilite. Păstrează orice corespondență și cere în scris ce ți se pare neclar. În cazurile grave, care depășesc o simplă neînțelegere, te poți adresa instituțiilor competente, iar pentru accidente survenite în timpul activității, contractul și dovada instruirii sunt esențiale.
Voluntariatul rămâne una dintre cele mai bune căi de a învăța repede, de a cunoaște oameni și de a-ți construi un început de carieră. Cu condiția să îl tratezi de la început ca pe o relație serioasă, cu reguli scrise — pentru că exact asta este și în ochii legii.
Comentarii (0)